Negare

Sunt tot eu. Da, eu. Eu. Eu si cu mine. Rallu.
La fel. Cred. Sau nu. Nu, nu sunt la fel. Cel putin, nu la fel ca in ultimele 8 luni.
Sunt mai puternica, zic eu.
Si mai nepasatoare.
Mult, mult mai nepasatoare.
Si ceva imi spune ca mi-am redobandit zambetul.
Vre'un motiv special pentru asta??
Poate fericire??
Nuuu, nicidecum. Ar fi prea frumos.
Singurul motiv, ca sa-l numesc asa, este motto-ul meu, pe care l-am regasit intr-un vechi carnetel plin cu maxime.
Nu l-am mai urmat de mult si mi-am amintit ca ma ajuta, asa ca m-am reintors la el.


,, Indiferent de ce ti se intampla, fa-i sa se intrebe de ce inca  ZAMBESTI!!


Imi place. Si, cel mai mult, imi place puterea pe care mi-o da. Si orgoliul. Si nepasarea.
E perfect!!


Sunt din nou eu - cea de acum 8 luni - si nu am trait NIMIC din cele ce s-au intamplat in acest timp cat am fost orbita de dragoste.


N-am iubit. N-am cunoscut pe nimeni nou. N-am facut nimic nou. Absolut nimic.

                                                             Negare. Pura si totala Negare.